Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) a anunțat finalizarea proiectului prin care cel puțin 30 de aplicații ale statului au fost mutate în Cloudul Guvernamental, o investiție de 758,85 milioane de lei din PNRR, din care 627,15 milioane de lei bani europeni. Proiectul, numit „Migrarea aplicațiilor și sistemelor informatice în cloud”, a rulat între iulie 2023 și 31 august 2026. Ce lipsește din anunț e tocmai lista aplicațiilor mutate.

Ce s-a făcut, potrivit ADR

Cloudul Guvernamental e infrastructura centrală a statului: centre de date în care instituțiile publice ar trebui să-și găzduiască aplicațiile, în loc să întrețină fiecare propriile servere, de multe ori vechi și greu de securizat. Construcția centrelor de date a fost un proiect separat. Cel încheiat acum s-a ocupat de conținut, adică de aplicațiile care rulează acolo.

Potrivit comunicatului, specialiștii au analizat întâi sistemele informatice care susțin servicii publice esențiale și au stabilit ordinea în care să fie mutate. Aplicațiile existente au fost adaptate ca să poată funcționa pe noua infrastructură, iar în paralel au fost dezvoltate aplicații noi, gândite direct pentru cloud. Cel puțin 30 de aplicații au fost mutate pe soluții de tip platformă ca serviciu (PaaS) sau infrastructură ca serviciu (IaaS).

Ce nu se știe

Cifra de 30 era ținta minimă din PNRR, iar termenul a fost mutat de mai multe ori: inițial finalul lui 2025, apoi iunie 2026, iar în cele din urmă 31 august 2026, data-limită pentru sistemele critice. ADR a comunicat, în alte momente, și cifra de 62 de aplicații.

Lista instituțiilor și a aplicațiilor mutate nu a fost făcută publică. Publicația StartupCafe a cerut-o oficial și a primit răspunsul că informația nu este publică. Jurnaliștii au identificat, în schimb, 18 contracte pentru migrarea aplicațiilor, cu o valoare cumulată de aproximativ 100,77 milioane de lei fără TVA. Fără listă, nu se poate verifica din afară ce servicii publice folosite zilnic de oameni, de la plata taxelor la programările online, rulează deja pe infrastructura nouă.

Ce înseamnă pentru cine folosește serviciile online ale statului

Pe termen scurt, nimic vizibil. Site-urile și aplicațiile instituțiilor rămân la aceleași adrese, iar conturile și parolele nu se schimbă. Mutarea are loc în spatele lor.

Pe termen lung, promisiunea e una de stabilitate și securitate: aplicații întreținute pe o infrastructură comună, cu copii de siguranță și protecție centralizată, în loc de servere împrăștiate prin zeci de instituții. Dacă promisiunea se ține, ar trebui să apară mai rar situațiile în care un serviciu public online cade zile întregi sau în care datele unei instituții sunt expuse după un atac informatic. Efectul se va putea judeca abia după primele luni de funcționare și, mai ales, după ce statul spune clar ce rulează unde.

Până atunci, regulile de siguranță pentru conturile din platformele statului rămân aceleași: parolă unică, folosită doar acolo, și verificarea adresei site-ului înainte să-ți introduci datele, mai ales când ajungi pe el dintr-un link primit pe SMS sau e-mail.

Întrebări frecvente

Ce este Cloudul Guvernamental?

Este infrastructura informatică centralizată a statului român: centre de date în care instituțiile publice își găzduiesc aplicațiile și datele, în loc să întrețină fiecare propriile servere. A fost construit și populat cu bani din PNRR.

Ce aplicații au fost mutate în Cloudul Guvernamental?

Autoritatea pentru Digitalizarea României spune că cel puțin 30 de aplicații de servicii digitale guvernamentale au fost migrate, dar lista completă nu a fost publicată. Presa a cerut-o și i s-a răspuns că informația nu este publică.

Se schimbă ceva pentru cetățeni?

Nu imediat. Site-urile și aplicațiile pe care le folosești rămân la aceleași adrese. Mutarea pe infrastructura comună ar trebui să aducă mai multă securitate și mai puține căderi, dar efectul se vede în timp, nu de la o zi la alta.